Jacob Levy Moreno
Traseul European al lui Jacob Levy Moreno
Adriana Oachiş, Horatiu Nil Albini (SPJLM)
Descarca doc > Traseul European al lui Jacob Levi Moreno
| 1889 | Se naşte la 18 mai în Bucureşti Jacob Levy Moreno, fiul lui Moreno Nissim Levy şi al Paulinei Iancu. |
| 1894 | În jocul său preferat îşi ia rolul lui Dumnezeu şi le dă celorlalţi copii rolul de îngeri – percepţia unui destin deosebit. |
| 1895 | Familia se mută la Viena. |
| 1908 – 1911 | Se întâlneşte cu copii în parcul public din Viena (Augarten), îi stimulează să inventeze basme, să îşi găsească nume noi şi noi părinţi, crează un teatru pentru copii. (Der Köningsroman, Moreno, 1923) |
| 1909 | Student la Filosofie pentru un an, se transferă la Medicină şi este licenţiat in 1917. |
| 1912 | Întâlnirea cu Freud: “Eu încep de unde dumneavoastră terminaţi! Dumneavoastră întâlniţi persoanele în decorul artificial al cabinetului, eu le întâlnesc pe străzi şi în casele lor, în mediul lor. Dumneavoastră le analizaţi visele. Eu le dau curajul de a visa în continuare”. (The First Psychodramatic Family, Moreno, 1964) |
| 1912 | Organizează grupe de discuţii cu prostituate şi realizează importanţa grupului: “O persoană poate deveni agent terapeutic pentru o alta şi în mintea mea a început să se definească, la nivelul realităţii, potenţialitatea psihoterapiei de grup” (Who Shall Survive?, Moreno, 1963) |
| 1914 – 1915 | Publică Invitaţie la o întâlnire (Einladung zu einer Begegnung): “În spaţiul de comandă stă împăratul/În spaţiul creativităţii stă creatorul/O întâlnire în doi: ochi in ochi, faţă în faţă. Şi când îmi vei fi alături îţi voi lua ochii/Şi-i voi pune în locul alor mei/Şi tu vei lua ochii mei/Şi-i vei pune în locul alor tăi/ Şi atunci eu te voi privi cu ochii tăi/Şi tu mă vei privi cu ai mei”. Se naşte ideea de psihodramă. (Autobiography, Moreno, 1985) |
| 1917 | Lucrează în două lagăre de refugiati (Mittendorf si Szolnok) – se naşte sociometria. (Foundations of Sociometry, Moreno, 1953) |
| 1918 -1920 | Participă activ în mişcarea culturală a intelectualităţii vieneze. Întâlniri la Café Herrenhof. Editeaza ziarul Daimon › Der Neue Daimon › Der Gefährten. Daimon – dublul interior al fiecărei persoane, aspiraţia sa şi sfătuitorul său secret, după Socrate – asociat puterii creative permite persoanei să depăşească regulile – se naşte schimbul de rol. Publică protocoalele: Dumnezeu ca actor, Dumnezeu ca autor, Dumnezeu ca orator (Die Gottheit als Komediant, Die Gottheit als Autor, Die Gottheit als Redner) – se naşte axiodrama. |
| 1919 | Se mută în Bad Vöslau, Mainthal 4. Întâlnirea cu Marianne Lörnitzo. |
| 1920 | Publică cartea Testamentul tatalui (Das Testament des Vaters): „Suntem toţi Dumnezei, creatori şi co-creatori ai unui Univers fără sfârşit. Să creem cu bucurie, energie şi spontaneitate şi să lăsăm ca imaginaţia să fie la baza acţiunilor noastre. Să lăsăm ca fiecare să aibă dreptul de a fi creator” – se conturează filosofia lui Moreno. |
| 1921 | Primul caz de psihoterapie psihodramatică, cu pacientul ca şi protagonist, Marianne ca eu-auxiliar şi Moreno conducător. |
| 1921 – 1924 | Este preocupat de arta teatrală. Se naşte Teatrul Spontaneităţii (actorii improvizează teme sugerate de public sau luate din ziare) la Café Museum (Café Nihilismus). |
| 1921 | Închiriază teatrul Komödienhaus: pe scenă pune un fotoliu, o coroană şi o mantie roşie şi oricine poate să interpreteze un rege, iar publicul e pe post de juriu – se naşte sociodrama. Cazul Barbara (Anna Höllering) – descoperă importanţa anti-rolului, schimbului de rol şi a dublurii. (Psychodrama, vol.1, Moreno, 1946) |
| 1922 | Închiriază Maysedergasse 2, unde joacă Peter Lorre. Descoperă puterea terapeutică a jocului dramatic. |
| 1924 | Publică cartea Das Stegreiftheater. Descrie patru forme de teatru revoluţionar: teatrul de conflict sau teatrul critic, teatrul spontaneităţii sau teatrul imediat („aici şi acum”), teatrul terapeutic sau teatrul reciproc şi teatrul creatorului – baza triadei sociometrie, psihoterapie de grup şi psihodramă. |
Traseul American al lui Jacob Levy Moreno
De la Viena la New York. Istoria şi filosofia teatrului spontaneităţii şi psihodramei lui J.L.
Moreno
© dr. Eberhard Scheiffele, PhD, TEP, RDT; http://math.berkeley.edu/~scheiffe/ , psychodrama@scheiffele.com
Descarca doc > Traseul American al lui Jacob Levy Moreno
| 1925 | Emigrează în Statele Unite. |
| 1925 | Inventează împreună cu fratele lui Marianne, Franz Lörnitzo, un aparat de înregistrare a sunetelor şi îl breveteaza în Austria. Este invitat de către Phonograph Company, Ohio în Statele Unite. Realizează nevoia unei schimbări, se mută în Statele Unite. |
| 1929 – 1931 |
Regizor la Teatrul Impromptu, Carnegie Hall, New York. |
| 1930 | Experimente cu exerciţiile de spontaneitate la New York Civic Repertory Theatre sub îndrumarea directă a Evei La Gallienne, unde lucrează cu actori ca John Garfield, Burgess Meredith şi Howard da Silva, care mai târziu devine asociat cu Teatrul Group. |
| 1931 |
Joacă Living Newspaper la Teatrul Guild pe Broadway (spațiul folosit şi de către Teatrul Group). |
| 1932 – 1934 | Organizează sesiuni de training al spontaneităţii la New York State Training School for Girls, Hudson, N.Y., care sunt surprinse în diverse filme. |
| 1935 | Înfiinţează compania Therapeutic Motion Pictures pentru a distribui filmele făcute la Hudson şi mai târziu la Beacon. |
| 1936 | Pune bazele sanatoriului Beacon Hill, Beacon, N.Y., care avea şi un studio de psihodramă sponsorizat de Gertrude Franchot Tone. |
| 1937 | Îndrumă pe Franchot Tone şi soţia acestuia, Joan Crawford, în explorarea problemelor maritale pe scena studioului de psihodramă din Beacon, îi întâlneşte pe Elia şi Stella Kazan, şi pe Luther Adler. |
| 1941 | Inaugurează un studio de psihodramă la Spitalul St. Elizabeths, Washington, D.C. Încorporează Editura Beacon. |
| 1942 | Deschide la New York un studio de psihodramă, 101 Park Avenue, redenumit în 1952 Institutul Moreno. Continuă sesiunile deschise de sfârşit de săptămână până la începutul anilor ’70, acestea fiind frecventate de actori (ex.: Eric Bentley, Dustin Hoffman). |
| 1946 | Publică Psychodrama, vol.1. |
| 1947 | Traduce şi revizuieşte Teatrul Spontaneităţii / The Theatre of Spontaneity. |
| 1949 | Înfiinţează un studio de psihodramă la Universitatea Harvard. Conduce sesiuni de psihodramă la Teatrul Mansfield (Broadway), New York. Se însoară cu Celine Zerka Toeman, care îi devine atât parteneră de viaţă cât şi în munca sa; aceasta încă mai predă şi scrie despre psihodramă. |
| 1951 – 1966 |
Profesor adjunct al Catedrei de Sociologie, absolvent al şcolii de ştiinţă şi Arte, Universitatea New York. |
| 1959 | Publică Psychodrama, vol.2 (în colaborare cu Zerka T. Moreno). |
| 1964 | La spitalul State, Moreno este televizat în circuit închis, în timp ce conduce sesiuni de psihodramă. Este urmărit de către toţi pacienţii. |
| 1969 | Publică Psychodrama, vol.3 (în colaborare cu Zerka T. Moreno). Premiat cu Golden Doctorate, Universitatea din Viena. Vizitează Bad Vöslau. |
| 1974 | Moare acasă, la Beacon, New York, pe 14 mai. |
| 1993 |
Societatea Austriacă de Literatură transferă cenuşa lui Moreno la Honorary Grave, Zentralfriedhof, din Viena. |
